sâmbătă, 31 ianuarie 2009

Casa Ştefan H. Ştefan, Str. Dogariei nr. 88...

Am avut ocazia sa trec pe langa ea de foarte multe ori.
De ani buni de zile ori e locuita de tiganii si aurolacii din zona si in permanenta e plina de gunoaie. Aflata langa Spitalul CFR, casa s-a transformat intr-un focar de infectie...
Casa, situata pe Str. Dogariei nr. 88, la intersectia Str. Dogariei cu Str. Moruzi, a apartinut avocatul Ştefan H. Ştefan, fost primar al Galatiului (preşedinte de comisie interimară, ianuarie 1925-iulie 1926).
De numele sau se leaga si ridicarea fostei Scoli Gimnaziale C.A. Rosetti, situata putin mai jos, pe Str. Moruzi, astazi anexa a Spitalului CFR Galati (pozele 2 de mai jos).

Ca fapt divers, Ştefan H. Ştefan, in anul 1914, il invinge in alegeri pe marele Nicolae Iorga. Pe acea vreme alegerile se desfasurau exact ca-n zilele noastre, pe colegii electorale. Sperand la sanse mai mari, Iorga candideaza la Galati si este invins de liberalul Ştefan H. Ştefan.

Casa nu reprezinta o mare valoare arhitecturala, desi formele ei sunt destul de interesante (n-am facut o poza din spate), dar e incarcata de istorie...
Acum a ajuns pe mana tiganilor din zona.
Actualul primar, Nicolae, se plange ca nu exista o casa memoriala in Galati, si-ncerca sa stranga, tot de la populatie, un buget pentru Casa Mantu.
Poate se va uita si la altele...

PS: Caricaturistul galatean, Florian Doru Crihana, detine o vedere/ilustrata cu aceasta casa. Din pacate, reproducerea D-sului (pe care mi-a transmis-o si mie) nu seamana cu fotografia de mai sus si din acest motiv nu am atasat-o articolului.
Ii multumesc pentru colaborare pe aceasta cale!




Surse:
Paul Paltanea - Istoria orasului Galati, volumul II, pag. 212
Poze:

7 comentarii:

  1. Apreciez foarte mult imaginile pe care le afişaţi cu acest titlu sugestiv „Case care plâng”. Această clădire pe strada Dogăriei, în mod particular, îmi este dragă pentru că lucrez vis-a-vis de ea de opt ani. Nu ştiam că a aparţinut unui fost primar al Galaţiului.
    Însă sunt puţin surprins că un blog de calitate, ca acesta, se înjoseşte cu un limbaj rasist şi afirmări ignorante. Când noi am început să renovăm o clădire veche pe partea cealaltă a străzii Dogăriei, locuia o familie de rromi la nr. 88 pentru care plătea chirie la primărie. (Insist să spun „rromi” pentru că „ţigani” are aproape întotdeauna o conotaţie derogatorie şi este lipsită de o cunoştiinţă istorică, vezi http://cuvantulintrupat.blogspot.com/ .) Din cauza degradării casei, această familie a fost mutată la o altă locuinţă socială. Aşa cum se vede în poză, în continuare locuieşte o altă familie la parter în partea stângă casei. În ciuda posibilităţilor lor limitate, ei au reuşit să renoveze şi să îmbunătăţească atât exteriorul cât şi interiorul casei. Nicidecum n-au locuit şi nici nu locuiesc „aurolaci” acolo. Iar lucrând în domeniul asistenţei sociale în Galaţi de mai bine de 11 ani şi în mod special cu copii şi tineri pe stradă, acest termen peiorativ spune mai mult despre cei care îl folosesc decât despre cei pe stradă care sunt dependenţi de diferite droguri.
    Acum trei ani ne-am interesat de această clădire la nr. 88. Primăria ne-a comunicat că situaţia ei legală nu era încă clarificată. Este adevărat, din nefericire, că între timp oamenii din zonă au umplut-o cu gunoi.
    Din iulie 2008 o altă familie „s-a mutat” acolo. Este o poveste tristă. Câteva familii cu care sunt prieten au fost evacuate din locuinţele sociale pe strada Dogăriei după ce ele au fost revendicate. Pentru şase luni o parte şi-au ridicat “case” din carton şi celofan în faţa gardului nostru, iar celelalte s-au cazat în această “casă care plânge”. Pot să atest faptul că nu doar casa plânge, ci mult mai mult, oamenii care trebuie să locuiască acolo. În acest spaţiu mic, murdar şi rece este un număr mare de copii.
    Din fericire, pe 24 decembrie familiile care stăteau în adăposturi din celofan au primit locuinţe sociale. Din nefericire, această familia numeroasă la nr. 88 nu a primit nimic. Primăria a promis că îi va găsi o locuinţă socială, dar asta din august anul trecut. Totuşi îi lasă să rămână acolo până să “rezolve cazul lor”, dar nici nu oferă posibilitatea să tragă curentul elctric sau apa.
    De şase luni fundaţia noastră ajută aceste familii cu apă, duşuri, alimente, un program de prevenre a abandonului şcolar şi consiliere juridică. În noiembrie alţi vecini de pe strada Dogăriei au depus o petiţie la primărie ca să acţioneze în ajutorarea acestor familii. În ciuda apeluriloror la ajutorul autorităţilor locale nu s-a făcut nimic pentru cei de la nr. 88 decât instalarea unui WC public.
    Într-adevăr este o casă care plânge şi sperăm că împreună gălăţenii o pot renova; nu ca să fie o casă care nu mai plânge, ci ca să fie “acasă”.
    Vă mulţumesc pentru interesul dvs. şi aştept să văd mai multe imagini cu clădirile vechi din Galaţi alături de istoria lor…

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi cer scuze pentru cuvintele "tigan" si "aurolac".
    Imi dau seama ca situatia celor de-acolo nu este una "roza", dar in ce priveste arhitectura veche a orasului sunt de parere ca a fost grav si iremediabil schimonosita de catre aceste familii nomade care ajung sa puna pe foc orice element lemnos din structura cladiriilor in care se aciuiaza. (exemplul cladirii de fata. Ieri am trecut prin fata ei si un domn taia lemne provenite din balconul etajului superior).
    Nu vreau sa judec pe nimeni, si explicatii exista de ambele parti.
    Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  3. Daca cineva este interesat de Monografia Gimnaziului C.A.Rosetti, Galati, scrisa in 1930 de Stefan D.Popescu, poate sa acceseze link-ul: http://www.aukro.ro/item632018221-monografia-gimnaziului-c-a-rosetti-galati-1930.html sau sa ma contacteze la tel. 0732767950. Cele doua poze de mai sus sunt luate din aceasta lucrare.

    RăspundețiȘtergere
  4. Fostele case ce au fost demolate de pe fosta strada Colonel Boyle au apartinut aceluiasi ilustru personaj. Pentru mai multe detalii, accesati https://www.facebook.com/groups/oldgalati/

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna Ziua!

    Va rog frumos sa-mi transmiteti, daca cunoasteti, unde a fost amplasata Mosia Rusca Mare din comuna Senreni, judetul Galati; in acest fel o parte din bunurile imobiliare apartind familiei vor intra in posesia proprietarilor de drept. Multumiri anticipate.
    Sarbatori fericite!
    Ionescu Roxana.
    roxanaionescugab@yahoo.ca

    RăspundețiȘtergere
  6. Mi se pare indecent , imoral si neserios sa sustineti aceasta terminologie de "rrom" ! Termenul consacrat , dintotdeauna este TIGAN ! Daca a ajuns sa aiba o "conotaţie derogatorie" aceasta este datorita reprezentantilor etniei , care si-au batjocorit propria identitate prin atitudine , obiceiuri , incultura , ... A folosi in prezent aceasta terminologie este cel putin batjocoritor la adresa etniei majoritare , romanii , prin similitudinea fonetica ! Iar termenul de "RROM" este o pura inventie post '89 , promovata intens de FSN si Ion Iliescu in goana dupa voturi si nicidecum cu rezonante istorice ! Istoric vorbind , cititi scrierile lui Vasile Alexandri ("Vasile Porojan") si veti gasi aceeasi terminologie de TIGAN !

    RăspundețiȘtergere